Potrivit QSUR 2024, publicat marți, Porto a crescut cu 21 de locuri de la ultima ediție a clasamentului internațional al învățământului superior, care evaluează 2963 de instituții diferite pe nouă factori.

MIT a ocupat anul acesta primul loc pentru al doisprezecelea an consecutiv, urmat de cele două universități britanice din Cambridge și Oxford. Top 10 este ocupat de Harvard și Stanford, Imperial College London, ETH Zurich, Universitatea Națională din Singapore, UCL (Marea Britanie) și Berkeley,

în California.

În Portugalia, după Porto vin universitățile Aveiro (344), Coimbra (351), Nova de Lisboa (400), Minho (611-620), ISCTE (751-760) și Universitatea Catolică portugheză (901-950).

Cea mai bine clasată instituție a limbii portugheze este Universitatea São Paulo, din Brazilia, care este, de asemenea, cea mai bine clasată din America Latină.

Cei nouă factori utilizați pentru elaborarea acestui clasament sunt: reputația academică (30%), citările personalului (20%), reputația în rândul angajatorilor (15%), capacitatea de angajare (5%), raportul personal/studenți (10%), populația internațională de studenți (5%), personalul internațional (5%), colaborarea în investigații internaționale (5%) și durabilitatea (5%).

Într-o conferință de presă, vicepreședintele QS, Ben Sowter, a subliniat că anul acesta „cea mai mare schimbare metodică” a fost făcută în listă de la înființarea sa în 2004.

Printre noile criterii, el a atras atenția asupra metricii sustenabilității, care evaluează contribuția fiecărei universități la reducerea impactului lor asupra mediului, precum și „rețeaua internațională de cercetare”, care promovează colaborarea cu instituții din alte țări și reputația în rândul angajatorilor.

În schimb, ponderea raportului personal/student și a indicatorilor de reputație academică a fost redusă.

Cu această nouă metodologie, 75% din universitățile africane au crescut în clasament, „regiunea arabă devine din ce în ce mai competitivă”, iar Australia a reușit să obțină trei universități în top 20 pentru prima dată.

Ben Sowter a remarcat, de asemenea, că, din cauza relevanței tot mai mari a clasamentului, în ultimii ani au existat modalități „unele universități s-au adaptat” pentru a îndeplini mai bine criteriile luate în considerare de QSUR.

„Universitățile au început să aibă o considerație mai serioasă pentru reputația lor, au îmbunătățit comunicarea și s-au concentrat pe a fi mai stricte în ceea ce privește cercetarea pe care o desfășoară și impactul potențial al acesteia”, a adăugat vicepreședintele QS.

Când a fost întrebat despre posibilitatea ca unele instituții să încerce să-și îmbunătățească poziția plătind cercetători de prestigiu pentru a se înregistra la universitatea lor, dar merită în alta, Sowter a asigurat că „locul pentru acest tip de tactică, dacă ar exista, ar avea cel mai mare efect asupra factorilor de citare”.

Vicepreședintele a explicat că clasificarea QS folosește baza de date științifică Scopus, compilată de editorul academic Elsevier, care „lucrează din greu pentru a garanta precizia continuă a datelor lor”.