Potrivit unui sondaj realizat între 18 și 21 martie, 56% dintre portughezi s-au simțit încă slab informați cu privire la programele electorale ale grupurilor politice cu locuri în Parlamentul European.

Aproximativ o treime dintre respondenți nu intenționează să voteze și să justifice lipsa informațiilor disponibile ca fiind unul dintre principalele motive, potrivit unei declarații Deco Proteste.

„Decizia pentru care partid să voteze se ia pe baza informațiilor din programele electorale (41%) sau în urma partidului politic pe care îl susțin la nivel național”, indică rezultatele sondajului realizat în cadrul alegerilor europarlamentare. Alegerile europarlamentare au loc între 6 și 9 iunie în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

În ceea ce privește funcția și modul în care funcționează UE, doar 24% dintre portughezi consideră că sunt bine informați, comparativ cu 19% care au dezvăluit o lipsă generală de cunoștințe despre UE.


„Cele mai izbitoare îndoieli se referă la modul în care este determinat numărul deputaților PE și modul în care sunt aleși, rotația între țările președinției Consiliului European și modul în care sunt aprobate directivele”, subliniază Euroconsumatorii.

Dintre cele patru țări implicate în sondaj - Belgia, Spania, Italia și Portugalia - portughezii sunt cele care evaluează cel mai pozitiv performanța UE în ultimii cinci ani (39% în Portugalia, comparativ cu 26% în medie în cele patru țări analizate). În special, aceștia laudă performanța din timpul pandemiei Covid-19, a cărei conducere 68% dintre respondenții portughezi consideră pozitivă, poate fi citită în declarație.

„În medie, în cele patru țări, când au fost întrebați despre această chestiune specifică, doar 26% dintre respondenți evaluează pozitiv activitatea globală a UE în ultimii cinci ani, în timp ce 34% o evaluează negativ”, subliniază Euroconsumatorii.

Printre aspectele cele mai criticate în Portugalia în ceea ce privește acțiunile UE se numără inflația și costul vieții (73% o evaluează negativ în Portugalia față de 65% în medie în cele patru țări), imigrația (52%; 63%), războiul Israel/Palestina (45%; 53%) și războiul din Ucraina (36%; 45%).