Economiștii de la autoritatea de reglementare bancară concluzionează că indicele bunăstării din Portugalia a crescut în medie cu 2,7% pe an, între 1995 și 2022, dezvăluind un proces de convergență cu UE.

Indicele bunăstării evaluează consumul mai mare, timpul liber, speranța de viață și mai puțină inegalitate și permite integrarea componentelor care nu sunt incluse în analiză bazate doar pe PIB pe cap de locuitor, cu scopul de a evita concentrarea politicilor publice exclusiv pe creșterea veniturilor țării.

În Portugalia, creșterea medie a bunăstării a reflectat creșterea consumului pe cap de locuitor și a speranței medii de viață, cu o contribuție de 1,3 puncte procentuale (pp.) fiecare și, într-o măsură mai mică, reducerea inegalității, în timp ce contribuția variației timpului liber a fost nulă.

Concluzia Băncii Portugaliei (BdP) privind convergența Portugaliei cu UE în ceea ce privește bunăstarea, contrastează cu cea obținută pe baza analizei PIB-ului pe cap de locuitor, unde nu se observă progrese în abordarea valorilor UE între 1995 și 2022.

Analiza indică faptul că „în Portugalia, abaterea dintre creșterea medie a celor două măsuri a fost de 1,5 puncte procentuale --- a treia cea mai mare dintre țările UE”.

Izolând anul 2022, indicele bunăstării din Portugalia s-a situat la 87%, ceea ce înseamnă că consumul în UE ar trebui redus cu 13% pentru a fi indiferent față de un cetățean care locuiește în Portugalia sau într-o economie cu caracteristicile mediei UE.

„Toți factorii, cu excepția speranței medii de viață --- mai mare în Portugalia ---, contribuie la nivelul de trai mai scăzut în comparație cu UE”, indică economiștii, care subliniază că diferența de consum pe cap de locuitor explică proporția mai mare a diferențialului negativ.

Conform analizei, Portugalia trece de la locul 20 în clasament bazat pe PIB pe cap de locuitor la 16 folosind măsura bunăstării.

„Ponderea mai mare a consumului în PIB în Portugalia și speranța medie de viață mai mare sporesc acest rezultat, mai mult decât compensând efectul negativ al inegalității și al orelor lucrate mai mari decât în UE”.