Datele provin dintr-un studiu realizat de Autoritatea de Reglementare în Sănătate (HRA) privind accesul imigranților la asistența medicală primară (PHC), care a concluzionat că, în ultimii trei ani, 88,8% din unități au înregistrat o creștere a cererii.

Potrivit autorității de reglementare, dintre cei peste 844 de mii de imigranți înregistrați în PH în 2023, doar aproximativ 419 mii (49,7%) au avut un medic de familie desemnat, o rată considerabil mai mică decât cei 83,5% din toți utilizatorii înregistrați la nivel național.

Conform studiului, care a exclus din această analiză situații specifice, cum ar fi accesul turiștilor sau cele acoperite de acorduri internaționale, consultațiile medicale pentru utilizatorii imigranți au reprezentat 6,5% din numărul total de consultări de îngrijire primară, iar serviciile de asistență medicală furnizate imigranților au corespuns la 7,6% din numărul total efectuat în PHC-uri.

Consultările datorate cazurilor de boală acută și îngrijirea maternă și a copilului sunt cele mai căutate servicii de îngrijire a sănătății și au fost considerate foarte frecvente de 51,9% și 49,2% din unitățile funcționale de asistență medicală primară (FU).

Potrivit HRA, majoritatea unităților au identificat diferențe semnificative de cerere între imigranți în situații regulate și neregulate, înregistrarea în PH (82,6%) și desemnarea unui medic de familie (76,5%) fiind principalii factori care contribuie la aceste diferențe.

FU-urile au raportat, de asemenea, că principalele obstacole cu care se confruntă imigranții în accesarea asistenței medicale includ cele legate de probleme juridice (89,9%), barierele lingvistice (63,8%) și constrângerile administrative (48,8%).

În cazul imigranților aflați într-o situație obișnuită, aceștia au evidențiat constrângerile asociate înregistrării în sistemele informatice (59,2%), urmate de insuficiența sau dispersia orientărilor privind cadrul de reglementare și normele în vigoare (52,5%).

În cazul imigranților aflați într-o situație neregulamentară, principalele constrângeri identificate de furnizori au fost lipsa documentației din partea cetățeanului (85,7%) și dificultățile asociate înregistrării în sistemele informatice (63,8%).

HRA și-a justificat decizia de a concentra analiza asupra PHC-urilor cu importanța lor pentru accesul la îngrijiri medicale mai specializate, dar și cu indisponibilitatea datelor complete și stabilizate de la Administrația Centrală a Sistemului de Sănătate (CAHS), ceea ce ar permite o reprezentare exactă a cererii de asistență medicală spitalicească în ultimii ani.

Având în vedere aceste concluzii, HRA subliniază recomandarea deja emisă CAHS, pentru o îmbunătățire eficientă a înregistrării, procesării și monitorizării datelor și informațiilor privind fiecare cetățean străin care accesează asistența medicală în SNS.

De asemenea, HRA a înaintat un proiect de recomandare către Unitățile Locale de Sănătate, care va fi deschis consultării publice până pe 6 mai, cu scopul de a asigura înregistrarea corectă în Registrul Național de Utilizatori (NUR) a cetățenilor străini și, în consecință, respectarea dreptului acestora la accesul la asistență medicală.

Între 2018 și 2020, HRA a inițiat și a încheiat 10 investigații legate de dificultățile de accesare a asistenței medicale de către imigranți.

Autoritatea de reglementare a asigurat, de asemenea, că va continua să monitorizeze accesul cetățenilor străini la asistență medicală în SNS, având în vedere impactul modificărilor legislative planificate pentru 2025.

Conform datelor trimise de CAHS către HRA, la 31 decembrie 2023, erau 1.785.490 de utilizatori înregistrați la NNU cu naționalitate străină, o creștere de aproximativ 19% față de 2022, o tendință care a fost înregistrată din 2020.