Potrivit Observador, asociația de mediu Zero și-a exprimat „opoziția puternică” față de construcția unui nou baraj pe Tagus, în zona Constância (Santarãm), afirmând că „promovează un model agricol nesustenabil și compromite durabilitatea apei”.

Într-o declarație, Zero a criticat studiul „Valorificarea resurselor de apă pentru agricultură în Valea Tagus și Vest”, a cărui consultare publică s-a încheiat vineri, afirmând că „respinge proiectul de 1,3 miliarde de euro (ME) pentru captarea apei pentru agricultură” și că noul baraj planificat pe Tagus, în cadrul acestui proiect, „promovează un model agricol nesustenabil și compromite durabilitatea apei”.

„După o analiză detaliată” a studiului în consultare publică, asociația a considerat că „construcția unui nou baraj între Vila Nova da Barquinha și Constanța reprezintă o eroare strategică gravă”, cu „impacturi inacceptabile”, de mediu și sociale, printre altele.

Proiectul promovează un model agricol nesustenabil, favorizând agricultura intensivă cu un consum ridicat de apă și prezintă un impact inacceptabil asupra mediului, social și economic”, a spus Zero, menționând că, în plus, nu explorează alternative cu adevărat durabile pentru regiune.

Problema în cauză este construirea unui nou baraj pe Tagus, în zona cunoscută sub numele de „Constãṇcia Norte”, discuția publică a proiectului primind critici negative din partea oamenilor de afaceri, ecologiștilor și primarilor consiliilor Constância și Barquinha, care au avertizat cu privire la daunele pe care le-ar provoca din punct de vedere economic, turistic și de mediu.

Zero și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, avertizând că proiectul reprezintă o „investiție de milioane de dolari” și un „pariu cu risc ridicat asupra viitorului apei”.

„Viabilitatea economică a unei investiţii de 1,3 mii ME, echivalentă cu un cost de 30.305 euro/ha procesată, este extrem de discutabilă”, a menţionat Zero, declarând că proiectul „se bazează pe ipoteze fragile, fără un plan clar de finanţare şi cu riscuri asociate ridicate”.

Întrebând „viitoarea disponibilitate a apei”, într-un proiect care „presupune că debitul râului Tagus va fi suficient pentru alimentarea zonelor nou irigate”, Zero a declarat că studiul „ignoră costurile de mediu și sociale ale proiectului, cum ar fi pierderea biodiversității, degradarea calității apei și impactul asupra turismului local”.

„O analiză mai cuprinzătoare cost-beneficiu ar putea dezvălui că proiectul nu este viabil din punct de vedere economic pe termen lung”, a subliniat el, afirmând că „promovează un model agricol nesustenabil și prădător”.

Pentru Zero, acest proiect „urmează logica modelului adoptat la Alqueva, bazat pe monocultură intensivă, fără a satisface nevoile naționale de autoaprovizionare și a promova supraexploatarea resurselor de apă, cu consecințe foarte grave de mediu și sociale, (â|) agravarea riscurilor de deficit de apă în regiunile acoperite și compromitând calitatea resurselor de apă, a solurilor și a biodiversității”.

Afirmând că proiectul „ar putea accentua concentrarea proprietății și exploatarea solului și a apei, în timp ce condițiile de muncă precare în sectorul agricol ar putea accentua inegalitățile sociale”, Zero a susținut că „stimulentul pentru acest model agricol nu ia în considerare necesitatea adaptării agriculturii la realitățile climatice și provocările de mediu ale viitorului”.

„Studiul nu reușește să ia în considerare alternative viabile și mai durabile, cum ar fi sistemele agricole regenerative și sistemele de irigare mai eficiente și adaptabile”, au subliniat ei.

În aceeași notă, asociația Zero a declarat că proiectul ar putea duce la respectarea angajamentelor de mediu, subliniind că „construcția barajului va afecta conectivitatea râului, punând în pericol speciile de pești migratori, cum ar fi mirele de mare și șadul, pe lângă favorizarea proliferării speciilor invazive”.

În acest sens și „având în vedere riscurile și impacturile identificate”, Zero a considerat că acest proiect „reprezintă un obstacol serios în gestionarea durabilă a resurselor de apă” și a cerut autorităților competente să „regândească strategia de dezvoltare agricolă pentru Valea Tagus și Vest, optând pentru soluții aliniate conservării mediului și rezistenței climatice”.