Identificarea acestor nereguli este inclusă în avizul Curții de Conturi privind Contul General de Stat (CGE) din 2023, înaintat parlamentului, organismul condus de José Tavares avertizând că sprijinul pentru chirii — o măsură lansată în 2023 pentru atenuarea creșterii costurilor locuințelor — „prezintă riscuri care pot afecta veridicitatea alocării, acuratețea calculului și, în consecință, corectitudinea plății”.

Documentul precizează că în 2023 acest sprijin a ajuns la 258.661 de beneficiari, implicând o cheltuială publică de 350 milioane de euro, sprijinul anual acordat fiind în jur de 1.351 de euro per beneficiar.

În analiza măsurii au fost identificate „neconformități și alte situații în implementarea acesteia”, inclusiv faptul că plata ajutorului a fost înregistrată pentru „32 de beneficiari nerezidenți pe teritoriul național”, existând și „2.867 rezidenți neobișnuiți” care au beneficiat de aceasta.

Printre neconformități au fost detectate și situațiile a 35.229 de beneficiari cărora le-a fost acordat sprijinul, dar neplătit, precum și neplata sumelor aferente lunii decembrie 2023.

În discuție este un sprijin a cărui valoare maximă poate ajunge până la 200 de euro pe lună, pentru contractele de închiriere înregistrate până la 15 martie 2023, destinate familiilor a căror rată a efortului de chirie depășește 35%. Una dintre condițiile de acordare a prestației este ca beneficiarul să fie rezident fiscal în Portugalia.

În ciuda îmbunătățirilor introduse sprijinului cu modificările legislației care au avut loc între timp, analiza TdC subliniază unele riscuri în operaționalizarea măsurii, cum ar fi faptul că universul este definit doar anual, fără actualizări planificate în lumina schimbărilor de informații, ceea ce poate „duce la plata sprijinului care nu mai este datorat având în vedere schimbările care au avut loc, precum și excluderea din situațiile de sprijin care apar ulterior”.

Faptul că declarația anuală a IRS este utilizată pentru a evalua rata efortului prezintă, de asemenea, puncte slabe, deoarece există „un decalaj mare de timp în care situația financiară a chiriașilor ar fi putut suferi modificări semnificative”.

„Utilizarea valorii chiriei declarate la înregistrarea contractului introduce denaturări, în special în contractele mai vechi, deoarece această chirie nu reflectă creșteri care ar fi putut apărea între timp”, se arată în aviz, care afirmă că, deși beneficiarii pot adăuga informații noi, acest lucru „nu schimbă faptul că calculul inițial se face cu informații care pot fi depășite și pentru care există o sursă mai bună de informații, cum ar fi chitanțele de chirie emise de proprietari”.

În plus, informațiile privind gospodăria sunt declarative și nu fac obiectul unei validări specifice și se remarcă, de asemenea, că nu există control asupra situațiilor de partajare informală a locuințelor.

„Prin urmare, ar fi benefic pentru determinarea universului dacă ar exista posibilitatea unei astfel de validări, și anume prin identificarea tuturor persoanelor care au reședința fiscală în proprietatea calculată (și care nu sunt înregistrate în contractul de închiriere), cu angajamentul beneficiarului însuși”, se arată în document.

Analiza TdC a concluzionat, de asemenea, că 25,1% din totalul beneficiarilor au primit sprijinul maxim de 200 de euro, în timp ce 20,8% au primit între 110 și 200 de euro, 17,5% între 80 și 110 euro și 13,1% între 50 și 80 de euro, restul primind sprijin lunar de mai puțin de 50 de euro.